Bucharest 2018 Powered by wordstylist.ro All rights reserved wordstylist@yahoo.com

Road trip Israel

January 4, 2018

 

In aprilie cand m-am intors din Israel dupa vacanta de Paste am stiut cu siguranta ca o sa revin. Nu ma asteptam insa asa curand. Adevarul e ca nu prea poti sa rezisti cand gasesti bilete cu 50 de eur (dus/intors). Nu vrei si nu poti 😊 Ba mai mult, suni un prieten … sau mai doi; so, visit Israel… fall edition, friends included.

 

Iata-ne deci la start, intr-o zi de vineri, putin dupa miezul noptii. Aveam sa petrecem 3 zile pline, ne propusesem sa vedem multe, eventual cam tot ce se putea, inclusiv Eilat-ul. Urma sa inchiriem o masina, hotelurile erau aranjate. Pentru prima zi cartile spuneau Tiberias, Marea Moarta, Massada, Ein Gedi, apoi Ierusalim, iar a treia zi Tel Aviv.

 

 

 

Nu stiam ca planurile aveau sa se schimbe rapid, intr-un echilibru perfect; cand capitanul anunta stingerea semnalului de siguranta, deja dadusem Tiberias pe Haifa. Asa o sfatuise pe Livia un domn care ne-a adoptat pe parcursul celor doua ore de zbor -  foarte dragut de altfel si care s-a oferit sa ne ajute cu diverse ponturi, de la inchirierea masinii, la traseu etc. Daca nu as fi stiut cum sunt oamenii acolo, mi s-ar fi parut dubios. Nu era. Doar incerca sa ne ajute – si ne-a ajutat.

 

 

 

Inclusiv am trecut cu el de control pasapoarte, impreuna cu cetatenii israelieni, a negociat si un pret bun la rental car vs ce ne oferise domnul de la ghiseu. Am sa revin cu un articol dedicat cu tot ce trebuie sa stii atunci cand inchiriezi o masina in Israel. Dar mai ales unde ai si nu ai voie sa parchezi.

 

Masina ne-a costat 55 dolari/ zi si cea mai buna treaba pe care am facut-o a fost sa luam si o tableta cu internet nelimitat inclus care a functionat ca hotspot. Fara, costul ar fi fost putin mai mic. Daca ne gandim insa ca in Tara Sfanta Vodafone are tarife care incep de la 10 eur per mega de net, iti dai imediat seama ca e un deal foarte bun.

 

 

Am avut un Fiat 500 4x4, nici ca iti trebuie mai mult. Un Fiat hidramat… And let the story begins! Fiecare dintre noi avea carnet, sau aproape avea carnet, al meu fiind suspendat in tara pentru niste depasiri de coloana & other stuff related. Stiam cu totii asta, prietenul Mihai fusese desemnat soferul oficial al acestei calatorii. Si tot Mihai ne spusese din start ca el nu conduce o hidramata. No matter what!  Surprize, surprize, in Israel nu prea mai sunt manuale, n-am mai avut nervi si chef sa cerem alta. Nu stiu ce-a fost in capul meu, stiu doar ca deciziile spot imi vin manusa, prin urmare am ridicat doua degetele si am spus hotarat ca o conduc eu, desi trecuse ceva timp de la ultima experienta hidramata. Dar nu asta era problema, ci faptul ca nu aveam permis.

 

 

Nu stiu exact ce am riscat, stiu doar ca am facut-o prosteste si ma bucur ca macar in ceasul al 12 lea am realizat asta. … fara sa se fi intamplat nimic foarte rau din ce s-ar fi putut intampla – cu exceptia unei amenzi pentru parcare, desi prietenul din avion ne spusese ca ai voie gratuit doar unde e gri/ nu pe alb/albastru sau, si mai rau, alb/rosu.In fapt am luat doua amenzi pentru acelasi lucru, iar de la hotel ne-au spus ca e aberant. Ca in mod normal iti lasa 24 de ore pana la urmatoarea. Amenda am luat-o in Ierusalim, am platit-o in Tel Aviv, la un oficiu postal. Am zis sa nu ramanem datori in Tara Sfanta! … glumeeesc, ne-a incurcat depozitul ala de 700 de dolari ca altfel… tot cei de la hotel ne-au spus ca daca nu o platim, dincolo de amenda propriu zisa ne retin si un comision. Asa ca toate drumurile au dus la oficiul postal de la numarul 61, unde am ajuns cu un sfert de ora inainte de inchidere.

 

Am platit si ne-am intors la hotel sa lasam bagajul. Si niste nervi. Am stat aici http://www.embassy-hotel-telaviv.co.il/-  oamenii foarte draguti, cand au auzit si citit tarasenia, ne-au oferit un upgrade, un apartament foarte dragut. 

Dar asta a fost duminica seara – pana atunci vom fi petrecut doua zile pline in Israel si peste 500 km on the road, dintre care, realist vorbind, maximum 350 la obiect. Restul au fost pe langa. Prima zi, cum spuneam, n-a mai fost Tiberias, a fost Haifa. Si drumul pana acolo. Cu multe ezitari.

 

Desi aveam Waze, care BTW, din Israel vine, noi am folosit Google Maps. Si nu stiu ce s-a intamplat, cert e ca ceva, pe undeva, nu a functionat corect. Multe drumuri nu se vad, altele nu sunt bune, ne-am invartit in cerc, ne-am enervat, ne-am certat, am coborat si am intrebat. De mai multe ori. Intr-un final am ajuns si la celebrele gradini Bahai din Haifa, la care cand vii cu grupul ajungi imediat. La drept vorbind, prima zi am cam pierdut-o pe drumuri, desi distantele nu erau deloc mari: Tel Aviv – Haifa 110 km, Haifa – Ierusalim ~ 150 in km.

 

Seara, cand in sfarsit am ajuns la hotel, ne simteam ca la poarta raiului. Eram la propriu -😊 Desi hotelul a fost de fapt un guest house – Beit Shmuel. Pentru ca asa au vrut prietenii mei, sa simtim austeritatea prin fiecare por. Hotelul nu a fost rau neaparat, doar ca usor ca la cercetasi. Fara atmosfera si rece. Spuneam ceva de poarta raiului – ei bine avea si o mare calitate – fix 2 minute pana la poarta Jaffa, cel mai important portal de intrare in Orasul Vechi unde vei gasi esentialul, fie ca esti crestin, evreu sau musulman.

 

Vechiul Oras este impartit in patru cartiere diferite: Cartierul Musulman, Crestin, Cartierul Armean si Cartierul Evreiesc. Zidurile monumentale si cele 8 porti au fost construite in timpul domniei lui Suleiman Magnificul. 

 

Pe scurt, in urma razboiului arabo-israelian din 1948, Vechiul Ierusalim a fost capturat de Iordania si toti locuitorii evrei au fost evacuati. In 1967 a avut loc Razboiul de Sase Zile cand Israelul a capturat Orasul Vechi impreuna cu restul Ierusalimului de Est, l-au anexat si l-au reunit cu partea occidentala a orasului. Astazi, guvernul israelian controleaza intregul Oras Vechi.  

 

Ziua de sambata am petrecut-o in Cetate si a fost mi-nu-nat. Am fost la Mormantul Sfant la Zidul de Vest, la Muntele Maslinilor si in Cartierul Arab. Mahane Yehuda este un fel de rai pe pamant. Are piata asta ceva cu totul special. Halvaua, baclavaua, dar si toata patiseria, toate cu de toate, specialitatile lor. Mai mult ca niciodata mi-am asumat cele nici nu mai conteaza cate kilograme am luat.

 

Iar cam pe la ora la care altii cautau cluburile, noi, copii cuminti, am mers la slujba de noapte de la Mormantul Sfant – aici nu prea am ce detalii sa dau, cel mai bine trebuie mers, vazut si simtit on your own. Ne-am intors pe la 3-4 a.m, iar la 8 eram inapoi pentru ca nu apucasem sa intram la cripta (slujba se tine in exterior).

 

Duminica aveam in plan Marea Moarta, insa dupa ce Google ne-a ametit suficient, am decis sa mergem direct la Tel Aviv. Am bifat oficiul postal unde am lasat 300 sekeli, dupa care, Jaffa. Am mers cam 6 kilometri dus-intrors, ne-am asezat la o terasa pe plaja si am stat la debriefing cam doua ore si tot atatea pahare de vin 😊 Am pastrat bonul special sa ma uit ce am comandat, pentru ca vinul ala a fost pur si simplu din povestea care trebuie. Am reusit sa ma inveselesc bine, si culmea, ultima oara cand m-am inveselit de la vin eram tot in Israel. Si daca atunci un gardien angel m-a vegheat cum nu se poate mai bine, de data asta am reusit imposbilul – am uitat mai multe lucruri, printre care si de checkin. Another 100 … eur 😊 . L`ehaim!  

 

 

Cred ca e a sasea sau a saptea data cand am mers in Israel. Am incercat varianta pelerinaj, varianta de 7 zile full Ierusalim, iar acum, varianta 3 zile in 7 locuri. Nu as sti ce sa recomand. In functie de starea pe care o ai la un moment dat alegi ce e mai bine pentru tine. Prima data cand mergi insa in Israel, trebuie sa mergi cu un grup organizat. Sunt foarte multe obiective de vizitat si ar fi pacat sa ratezi esentialul. In plus, un ghid te poate ajuta cu informatii de tot felul, de la locurile unde faci shopping, la cele mai putin sigure. Si daca tot suntem la capitol si aici aplici aceleasi reguli de baza pe care le aplici oriunde in lume atunci cand calatoresti: nu te aventurezi noaptea mai ales daca esti singur, te documentezi temeinic si iti organizezi traseul in proportie de 90% inainte de plecare, nu te holbezi la localnici mai ales daca esti intr-o tara cu un anumit specific, te adaptezi cultural si vestimentar.

 

In ciuda razboiului mocnit, Israelul este o tara sigura, in care te simti acasa… si una din putinele in care nu mi-e rusine sa spun de unde vin, ba din contra. So all in all, pe repede inainte, cu multe aventuri si intr-un timp foarte scurt am revazut Tara Sfanta. Deja mi-e dor. See you soon!

 

 

 

 

Share on Facebook
Share on Twitter
Please reload

FOLLOW ME

  • Black Facebook Icon
  • Black Twitter Icon
  • Black Instagram Icon
  • Black Pinterest Icon
  • Black YouTube Icon

STAY UPDATED

POPULAR POSTS

November 5, 2019

Please reload